Length-tension relationship - Cum afecteaza asta hipertrofia?

In articolul de astazi o sa vorbim de relatia dintre lungimea muschiului si tensiunea pe care acesta o produce in diferite unghiuri articulare.

Inainte sa vedem exact ce presupune length-tension relationship trebuie sa stim ca hipertrofia musculara (cresterea in volum) are ca principal ,,declansator" tensiune mecanica, care la randul ei e influentata de curba forta-viteza si relatia lungime-tensiune a muscuhiului.

Din acest motiv exercitiile care au o amplitudine mare, dar si o viteza de executie lenta, au un impact mult mai mare asupra hipertrofiei (studiu).


Pentru a produce o contractie musculara organismul trece prin niste etape care duc la cea mai mica unitate a muschiului, sarcomerul, unitatea contractila de la nivelul fibrei musculare. Pentru a putea obtine o contractie, si automat sa producem forta, elementele contractile din interiorul sarcomerului, miozina (rosu) si actina (albastru), se aproprie una de cealalta.

Acest lucru este posibil in prezenta calciului, care deschide puntea de legatuta dintre cele doua, in care capul miozinei se prinde de actina si o trage spre centru (imagineaza-ti un carlig care trage ceva). Pe langa asta, mai avem si elementele pasive, titina, care produc forta in mod pasiv, datorita structurii elastice (galben).

Atunci cand muschiul se contracta, miozina si actina gliseaza una spre cealalta. Cand muschiul e orientat excentric sau se "intinde" peste pozitia din repaus, miozina si actina se departeaza una de cealalta.


Muschi contractat (active length-tension relationship) = muschiul nu mai este capabil de a continua productia de forta, deoarece miozina si actina sunt suprapuse, iar putile de legatura dintre ele nu mai sunt disponibile.


Muschi "intins" (passive length-tension relationship) = muschiul nu mai produce o cantiate mare de forta, deoarece miozina nu mai are un numar asa mare de punti de legata disponibile, singurul mecanism prin care producem forta fiind elementele pasive (titina si colagenul), care au proprietati elastice.


In ambele scenarii avem doua tipuri de tensiune, una activa si una pasiva. Indiferent pe care o alegem, nu putem obtine stimulul dorit atunci cand vorbim despre tensiune mecanica maxima aplicata sau experimentata de fiecare fibra, deoarece muschiul se afla intr-o extrema: ori foarte scurt, ori foarte alungit.



Pentru asta trebuie sa fie implicate atat tensiunea pasiva a muschiului cat si cea activa, iar acest lucru se obtine atunci cand muschiul e putin mai intins decat in stare de repaus si urmeaza o contractie voluntara. Aici avem tensiunea mecanica maxima.


Ce inseamna asta si cum se aplica?


Sa luam exemplul flexiilor pentru biceps.

Avem partea in care muschiul e intr-o pozitie scurta, unde are loc, atat flexia bratului, cat si a umarului, in timp ce facem si supinatia mainii.


Pe langa asta, avem pozitia lunga, unde avem extensia bratului impreuna cu extensia completa a umarului, la care se adauga pronatia mainii.


In ambele cazuri, tensiunea produsa de catre muschi nu este cea mai mare, deoarece in primul scenariu miozina si actina sunt suprapuse si nu mai pot produce fortam, in timp ce in celalalt scenariu, actina si miozina sunt prea departate si nu pot "trage" proteinele de actina.


In cazul bicepsului, pozitia cea mai avantajoasa este cea in care incepem miscarea putin in spatele corpului urmata de contractia muschiului.

Din acest motiv, o multime de oameni fac flexii pentru biceps din sezut cu spatele pe o banca, pentru a pozitiona bratul in spatele trunchiului.


Ca si concluzie, atunci cand obiectivul tau este hipertrofia, incearca in timpul antrenamentele sa folosesti o amplitudine completa pentru a te folosi, atat de tensiunea activa, cat si pasiva a muschiului.

65 views

© 2018-2020 by The Box Barbell Club