top of page

Distanțare fizică și conectare socială

Auzim zilnic despre distanțarea socială, dar câți dintre noi știm exact ceea ce presupune și cum ne influențează stilul de viață? Petru Sandu, medic specialist în sănătate publică, vine cu lămuriri legate de acest subiect.


Distanțarea socială și efectele sale


Petru Sandu lucrează la Institutul Național de Sănătate Publică din Cluj. Pe lângă profesia de medic, el a terminat și Facultatea de Educație Fizică și Sport la UBB. Se ocupă cu cercetarea în domeniul activității fizice de circa zece ani și, în paralel, predă și în cadrul School of Public Health din Cluj-Napoca. În prezent, elaborează un proiect despre contribuția autorităților publice în promovarea activității fizice.

Petru consideră că distanțarea socială poate fi privită din trei perspective distincte:


  1. Distanțare fizică – păstrezi distanța recomandată, de doi metri față de alte persoane, atunci când părăsești incinta casei;

  2. Distanțarea socială determinată de obiectul deplasării – îți limitezi activitățile doar la cele strict necesare, cum ar fi cumpărăturile o dată pe săptămână;

  3. Distanțarea socială prin echipamentele de protecție – porți mască. Se recomandă acoperirea gurii, nasului și ochilor cu echipamente speciale sau, pur și simplu, cu dispozitive/materiale improvizate (ex: o eșarfă din bumbac);


Beneficiile constau în limitarea transmiterii virusului, principala metodă de contaminare fiind cea prin picăturile apărute după strănut sau tuse. Acesta nu poate fi transmis prin transpirație, întrucât picărutile nu conțin informație genetică. Ele sunt formate doar din apă și electroliți.


Distanțarea socială ajută, de asemenea, la protejarea persoanelor care, fie au boli cronice, fie imunitatea scăzută, ca în cazul vârstnicilor. Ea ajută la ameliorarea acelui vârf critic: încercăm să avem cât mai puține cazuri într-un timp scurt. Dacă numărul infectărilor este ridicat, raportându-ne la același interval de timp ca înainte, serviciile medicale vor ajunge în colaps. Astfel, vor exista persoane care nu vor putea primi îngrijiri medicale, iar numărul deceselor va crește îngrijorător.





Nu trebuie să uităm că putem face abstracție de distanțarea socială doar în cazurile prevăzute de lege. În afară de cele menționate de autorități, altele nu sunt permise: „Nu trebuie să improvizăm motive pentru a părăsi locuința. Deciziile de acest gen ne constă pe noi, atât ca indivizi, cât și ca societate.”


Sportul și distanțarea socială


Trebuie să recunoaștem că, înainte de pandemie, sportul și beneficiile sale erau văzute diferit, mai ales în viața noastră de zi cu zi: „Acum, după cum am putut observa, activitatea fizică a fost inclusă în lista situațiilor ce permit părăsirea domiciliului. Mie, personal, mi se pare chiar îmbucurător”.


În această perioadă, este recomandat să facem, pe cât posibil, aceleași exerciții fizice pe care le practicam și înainte de pandemie: „Dacă alergai foarte mult, acum o să îți desfășori activitatea în jurul blocului. Nu mai poți merge în locurile unde făceai de obicei sport, însă există soluții pentru a te menține activ în continuare, din acest punct de vedere. Autoritățile recomandă să ne ținem ocupați și cu activitățile din jurul casei. Dacă stăm la bloc, putem la fel de bine să aspirăm, să ștergem praful, iar lista poate continua cu orice activități implică întinderi, aplecări, ridicări. Ideea este să nu stăm, ci să facem orice tip de activitate care ne menține activ organismul.


Un rol important îl au așa numitele „active breaks”, mai ales pentru persoanele care lucrează de acasă. După trecerea fiecărei ore, este necesar să alocăm minim zece minute unei pauze în care să ne ridicăm și să facem mișcare, ca streching-ul, sau orice ne ajută să simțim că ne-am schimbat poziția și ni s-au relaxat câteva grupe musculare.


Tot specialiștii recomandă să facem exerciții sub îndrumarea unor persoane ce au o pregătire în domeniu. Un exemplu potrivit sunt clasele online: „Ca exemplu personal, soția mea, în timpul unei clase online, a văzut o reclamă cu exerciții fizice pentru copii. Acum, băiatul nostru face și el, zilnic, activitate fizică. Exercițiile, exemplificate prin animații, sunt simple, dar potrivite pentru copii. Aveam activități și înainte să le descopere pe cele din online. Ne jucam fotbal, ieșeam cu bibicleta. Însă clasele pentru copii, cu siguranță, sunt binevenite. Recomandarea mea, mai ales pentru persoanele care făceau sport până acum, este să își adapteze activitățile fizice în casă și în jurul casei”.


Este sigur să desfășurăm activități fizice afară, dar cu anumite condiții. Ne sunt permise sporturile individuale și nu cele colective. Se pot desfășura, atât din punct de vedere legal, cât și din punctul de vedere al dinstanțării sociale: „Nu doar că se poate face sport afară, dar este chiar recomandat. E benefic pentru sănătatea fizică și psihică a noastră: dacă stăm în casă doar în fața calculatorului, timp în care acumulăm și diverse frustrări, atunci cu atât mai mult este indicat să ne mișcăm.”





În caz de vă întrebați cum procedăm cu masca de față când ieșim să facem sport, trebuie să avem în vedere că, în timp ce alergăm, aceasta poate duce la hiperventilație. În schimb, putem recurge la un buff, dacă dorim să alergăm și să ne protejăm în același timp: „Trebuie să ne acoperim nasul și gura doar atunci când mergem într-un spațiu, unde sunt prezenți și alți oameni. Acum, dacă alergăm în jurul blocului, e util un buff doar în condițiile în care ieșim să facem mișcare, simultan cu toți vecinii (fapt ce nu este permis)”.

Dezechiparea corespunzătoare


În general, indicațiile sunt să ne lăsăm la ușă încălțămintea, hainele și să ne schimbăm cu cele de casă. Nu este recomandat să ne spălăm zilnic hainele de exterior și nici papucii. Însă, nu ar trebui să uităm că dezinfectanții sunt benefici în orice moment.


Transmisibilitatea virusului de pe suprafețe către o gazdă umană este un subiect abordat tot mai des de către specialiști: „Recent, am auzit o teorie în privința ambalajelor alimentelor. Virusul, pentru a se înmulți, are nevoie de o gazdă umană. Dacă există o anumită cantitate de virus pe o suprafață, el rezistă doar o anumită perioadă de timp, care e determinată de materialul din care este făcută zona pe care se află – de la două/trei ore la două/trei zile. Tot în studiu era precizat: cantitatea de virus de pe o astfel de suprafață nu este îndeajuns de mare încât să transmită boala și, implicit, să genereze simptomele specifice.”


Sedentarismul în timpul izolării


Petru susține faptul că este greu de precizat dacă rata sedentarismului va crește în timpul izolării, însă în urma observațiilor pe care le-a făcut, a constatat că lumea este destul de activă. Din acest motiv, el crede că rata nu va crește, întrucât oamenii sunt foarte dornici să iasă din casă: „Pe perioada pandemiei, cu siguranță mai multă lume a fost mai sedentară decât era înainte, dar nu cred că va avea un efect pe termen lung, ci dimpotrivă. Însă rămâne de văzut.”


Măsurile care vor fi luate în continuare determină gradul de adaptabilitate la stilul de viață anterior izolării. În ceea ce privește competițiile sportive, se estimează că, în majoritatea țărilor, acestea vor fi reluate din septembrie, decizie ce afectează spectatorii, angajații organizației sportive, jucătorii, ș.a. În cazul lor, stilul de viață, din toate punctele de vedere, va fi influențat de regulile ce vor fi impuse. Pe de altă parte, s-ar putea să fie influențat și de criza economică ce se anunță la nivel mondial.


Înapoi în sală


După redeschiderea sălilor, vor reveni, în special, oamenii care își doresc cu ardoare să se păstreze în formă și să se mențină sănătoși. Totodată, va apărea și o mică fobie de spațiile aglomerate, pentru o perioadă de timp, nedeterminată însă.

Petru este de părere că, la nivelul fiecărei săli, trebuie luate câteva măsuri, care să răspundă la noile cerințe apărute:


  1. Informarea clienților despre potențialele riscuri și asigurarea lor cu faptul că transmiterea comunitară nu mai există sau că este din ce în ce mai scăzută;

  2. Adoptarea măsurilor propriu-zise ce trebuie luate la nivelul sălii: igienizarea frecventă a spațiilor comune și a aparaturii, menținerea distanței între clienți, ș.a;

  3. Verificarea aplicabilității măsurilor și îndemnarea constantă a clienților la respectarea celor precizate: să se spele pe mâini cât mai des, în special când vin din exterior, să nu își atingă nasul, gura ochii, ș.a.;

Ca un sumar al articolului, recomandările pe care Petru le face sunt:




  1. Respectați măsurile recomandate! Ele sunt făcute pe baza experiențelor altor țări sau ca urmare a documentării făcute de un grup de experți. De asemenea, acestea ne oferă și un confort, în sensul că șansele să ne infectăm sunt mai mici;

  2. Încercați să fiți cât mai activi din punct de vedere fizic! Nu trebuie să alergăm în jurul blocului, dacă de obicei nu ne ocupăm cu activități fizice de acest tip. Mișcarea poate însemna să facem curățenie prin casă, întrucât ne menținem corpul activ. La fel de bine poate însemna și să facem exerciții aerobe după instrucțiunile online ale unui antrenor.

  3. Fiți atenți la sănătatea psihică și mentală! Sunați-vă prietenii, familia, pentru că virusul nu se transmite prin telefon. 😊 Chiar dacă sunt multe schimbări ce ne afectează stilul de viață, este important să păstrăm obiceiurile pe care le aveam înainte. Comunicarea de la distanță este benefică în situația de față.

156 views

Recent Posts

See All
bottom of page